Să nu-mi trezești visul,
Atunci cînd strigătul meu
Îți va găsi sufletul
Aciuat ,în umbre de amintiri.
Să nu mă cauți departe,
Pentru ca intuiția ta
Îți e infidelă cugetării,
La fel ca moartea vieții.
Să nu-mi strigi numele,
Pentru ca scrisul va fi udat
De lacrimi,care nu se opresc
Chiar și atunci cînd rîd.
Pielea mea nu va mai simte fiori
Buzele mele,sînt amare
Iar mîinile îmi tremură
La fel ca umbra ,cînd merg.
Să nu cauți iubirea
În sufletul meu ucis
Pentru ca ce e mort
Niciodata nu mai reînvie.
Deci,pur și simplu,pleacă
Uită,trăiește,crează
Alte vise,pentru alta,
Pentru o noua viață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu