Ce-ar fi dacă?

O ploaie oarbă de iubire
Sărută frunzele de nuci,
Mă arde tîmpla de-amintire
Și cad nesigură-n genunchi.
Și stropi de gînduri îmi umezesc
Buzele arse de trădare,
Că te-am iubit și te iubesc,
E vina mea de muritoare.
Dar ce-ar fi dacă aș privi
În paradoxul din oglindă
Și cu glas tare aș striga,
Să-mi ucid visele de divă?
Că m-ai iubit cîndva,în noapte
La umbra dorului suprem,
E vina mea că-n mii de șoapte
Am încetat să te mai chem...